Poezia saptamanii

Aceasta sectiune este dedicata persoanelor talentate la scris poezie.La sfarsitul fiecarei saptamani o sa alegem unul din ei din sectiunea ''Posteaza si tu o poezie''!



•Autor Ramona

După atac cerebral
M-am trezit in alta viata, fara sa nțeleg de ce?
Am rămas un pic in urma , doar sa inteleg cum e.
Intre patru ziduri albe, oameni roiau in jur.
Auzeam încet, prin șoapte, "nu știm dacă va trai".
Am zâmbit in sinea mea si am luptat sa ma ridic
De ce crezi, tu oare, ca eu nu am drept de a trăi?
Am trecut prin încercări si chinuri, greu de a le retrai.
Dar acum le inteleg si sensul, mai usor de a trăi.
Iar acum el, tu si voi, nu ma mai priviți cu mila,
M-am născut din nou si incerc, sa i-au viata mai umilă.
Inteleg mai bine sensul, inteleg sa daruiesc,
O secundă, o vorba dulce si un zâmbet prețuiesc.
Tu credeai ca viata-i buna doar cand totul este roz?
Eu am invatat că-i buna doar atunci când are sens.
Tu esti trist ca nu ai bani si iubita te-a lăsat.
Eu zâmbesc ca am invatat, cum sa fac din nou un pas.
Ea a plâns ca nu o iubește suficient iubitul ei,
Eu zâmbesc ca am reusit, sa stâng pumnul din nou.
Tu te plângi că vrei vacanțe, o mașină si multi bani
Eu ma bucur, daca vad si o piatră într-un gard.
Voi plângeti ca-i vremea rea si e trafic infernal
Eu zâmbesc, ca am reusit, sa pot din nou respira.


•Autor Alexandra-Maria

Iluzie ucigătoare a inimii mele,
Pe ființa mea ai imprimat stele,
Dar cu ce preț dacă mi-e scrisă
O viață cu fericirea interzisă?!
Sufletul plin de păcate te iubește,
Pe tine, metaforă plină de secrete.
Mi-e dat să-ți văd chipul doar în vis,
Se pare că destinul acolo te-a închis.
Pentru toate faptele mele am de plătit,
Iar iubirea noastră are doar de suferit.
Promite-mi doar că mă vei aștepta,
Și în apusul cerului ne vom revedea.



Autor Dana Stanciu

De ce sunt trist ,atunci cand vine toamna?
Ma- ntreb timit ,privind spre orizont
Copacii goi raman ,si frunza pica
Covor de aur ,se-asterne peste tot.

Si obosit de-atatea ganduri grele
In prag de toamna ma opresc din drum,
Pe scara vietii-as mai urca o treapta
Dar forta n-am ,sa mai continui?cum?

Povara grea a anilor m-apasa
Si singur am ramas ,ca baba mea ...
Plecata- i pe un drum si nu mai vine
Of Doamne ...vreau sa fiu cu ea...

• Autor ClarVazatorul

Va vorbește o persoană fericită ,
Despre depresia ei, ironic nu?)

Cinci pahare de votcă, o sa ma simt bine!
Stiu ca adevarul va fi o rușine!
Voidul si paharele în mâinile mele,
Sentimentele se scurg ca basmele.

Să ne luăm "medicamentele" să rezolvăm tot!
Pentru omenire, am credința unui preot...
Iadul înghețat, am să îngheț...
Demonul gheții prin vorbe m-a inhățat,
Voidul morții în inimă, lumea m-a forțat,
Cu tristețe și moartea m-a amenințat.
Mi-a spus să-i dau inima și nu va mai face rău...
Iar acum fug de iubire, fiind sclavul său
Încă mai am speranțe că un nătărău...





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu